Tovarășii se distrează

Mașina mea n-a încetinit pînă cînd am ajuns în apropiere de grădina zoologică, un mare punct de atracție pentru locuitorii Bucureștiului, care nu sînt răsfățați de prea multe distracții publice. Acum era oră de vîrf, iar autobuzele care soseau și plecau semănau cu ciorchini de struguri, deoarece călătorii stăteau atîrnați din toate părțile.
Grupuri de oameni transpirați mișunau în jurul grătarelor de mititei, care erau apoi înecați în bere.
La cîteva minute după ce am trecut de grădina zoologică, am ajuns în cîmp deschis. Terenuri agricole vaste se întindeau la dreapta, unde țăranii munceau dingreu la lumina lămpii. La stînga se aflau case țărănești, care deveneau tot mai sărăcăcioase cu cît erau mai departe de București. Ca pretutindeni în România, la țară, drumurile zăceau în beznă totală, ca să se economisească electricitatea.
După încă vreo cîțiva kilometri, mașina mea s-a oprit în fața unei porți de lemn masiv, care era întotdeauna încuiată și păzită de santinele în uniformă militară. Întinzîndu-se pe o suprafață de vreo zece pogoane și învecinîndu-se cu o gospădărie agricolă colectivă și o pădure, clubul ofițerilor de frunte ai ministerului de interne era încercuit complet de un gard de lemn înalt, oarecare. Nici un muritor nu putea zări nici măcar o frîntură din ceea ce era înăuntru. La prima vedere, clubul părea o copie fidelă, bine întreținută a grădinilor de la Versailles, cu un labirint de poteci împodobite cu statui și bănci de fier forjat așezate lîngă tufișuri și straturi de flori, totul fiind de cel mai bun gust. Lacuri artificiale, fîntîni arteziene și pavilioane grațioase puteau fi întîlnite la tot pasul. Totuși, ascunse cu discreție în spatele gardului viu și al copacilor ornamentali, se aflau cîteva clădiri și alte dependințe utile. Pentru filmele special importate exista o sală de cinema intimă, unde chelneri aproape invizibili îmbrăcați în negru serveau numai torturi, înghețată și băuturi. În alt colț era un teren de bowling cu o cafenea mică, pitorească, adăpostită între niște pereți de sticlă, tot acolo aflîndu-se palmieri și plante tropicale. În spatele altui gard viu era un poligon de trageri închis, elegant, prevăzut cu un bar ai cărui pereți erau înveșmîntați în catifea de culoare albastră - culoarea ministerului de interne - ubde te puteai relaxa în timpul tragerii, stînd confortabil în fotolii mari, tot de catifea albastră. Pentru ocazii speciale, mai era o sală de banchet și alta de dans. Terenurile de tenis și de volei, precum și grajdurile cu cai de curse completau tabloul.
Se aflau presărate prin grădini vreo zece vile cochete, unde ofițerii de frunte își puteau aduce familiile pentru o noapte, o săptămînă sau o lună de relaxare. Totuși, cea mai mare atracție a clubului era restaurantul cu sălile de mese mici unde serveai masa la lumina lumînărilor, echipat cu o armată de chelneri îmbrăcați în alb, purtînd mănuși de mătase albă și garoafe roșii la rever. Două ansambluri muzicale, unul de cameră, iar celălalt de muzică populară, însuflețeau atmosfera în timpul dineului ales dintr-un meniu ce cuprinde o bogăție nemaiîntîlnită în țară, unde icrele negre, malosolul, pateul din ficat de gîscă și trufele glasate erau ofertele cele mai palide.
Accesul era strict limitat la membrii clubului și rudele lor apropiate.

1989 Înregistrări (securitate, mapn)

Recunoaște cineva securiștii?

Fondat 1891, UNIREA, ziar independent, Colegiul Medicilor Alba are o nouă conducere, La sfârşitul săptămânii trecute au fost finalizate alegerile...

Colegiul Medicilor Alba are o nouă conducere

La sfârşitul săptămânii trecute au fost finalizate alegerile pentru desemnarea conducerii Consiliul Judeţean al Colegiului Medicilor Alba. Astfel, după desfăşurarea celor celor două tururi de vot, cadrele medicale din judeţ i-au ales pe cei care îi vor reprezenta. Alegerile au avut loc în baza Legii 95/2006 şi a Regulamentului electoral realizat de Consiliul Naţional al Medicilor. Astfel, după numărarea buletinelor, din Consiliul Local al Colegiului Medicilor fac parte: Gheorghe Vieru - specialitatea medicină legală, Flaviu Anghel - medic de familie, Maria Olteanu - medic de familie, Simona Străjan Radu - medic de familie, Mircea Rău - specialitatea cardiologie, Angela Codarcea - medic de familie, George Haber - medic de familie, Călin Crişan - specialitatea radiologie, Mircea Lămurean - medic de familie, Geza Molnar - medic de familie, Gabriela Miclea - specialitatea medicină de urgenţă, Lucian Chicea - medic de familie şi Horea Presecan - specialitatea boli infecţioase (membri titulari) şi Horea Nistea - specialitatea psihiatrie pediatrică, Zoriţa Prepeliţă Ciulea - specialitatea medicină internă, Nicolae Stanciu - specialitatea cardiologie, Ionel Balint - specialitatea chirurgie generală şi Traian Gligor - specialitatea medicină internă (membri supleanţi). Cele mai multe voturi au fost primite de către dr. Gheorghe Vieru, cel care a fost anterior în fruntea Consiliului Judeţean al Colegiului Medicilor Alba. Cadrele medicale din judeţul Alba care vor face parte din Adunarea Generală a Colegiului Medicilor din România sunt: Gheorghe Vieru, Maria Olteanu, Flaviu Anghel, Simona Străjan Radu, Mircea Rău, George Haber, Angela Codarcea şi Călin Crişan (membri titulari) şi Geza Molnar, Mircea Lămurean, Gabriela Miclea, Ionel Balint şi Nicolae Stanciu (membri supleanţi). Cel de-al treilea for, respectiv Comisia de cenzori este alcătuită din trei persoane, respectiv Livia Iubaş - medic de familie, Maria Babeş - specialitatea medicină generală şi Daniel Dragotă - specialitatea medicină legală. Aşa cum ne-a precizat dr. Alexandrina Andone, medic-şef în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Alba, preşedintele comisiei electrorale, alegerile s-au desfăşurat în bune condiţii, nefiind înregistrată nicio contestaţie. Medicii care fac parte din cele trei structuri menţionate vor alege la sfârşitul acestei săptămâni, prin vot, preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Consiliului Judeţean al Colegiului Medicilor Alba. (L.I.)

colegiul medicilor Alba, Alba Iulia b-dul revoluției nr. 23, 145/10.11.2011, domnule președinte, Subsemnata Minodora Căpitan, soția inginerului...

Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are obligaţia să cheme, spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vătămare prin infracţiune

Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are obligaţia să cheme, spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vătămare prin infracţiune, precum şi persoana civilmente responsabilă.
Înainte de ascultare, persoanei vătămate i se pune în vedere că poate participa în proces ca parte vătămată, iar dacă a suferit o pagubă materială sau o daună morală, că se poate constitui parte civilă. De asemenea, i se atrage atenţia că declaraţia de participare în proces ca parte vătămată sau de constituire ca parte civilă se poate face în tot cursul urmăririi penale, iar în faţa primei instanţe de judecată, pînă la citirea actului de sesizare.

Declaraţiile părţii vătămate, ale părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente făcute în cursul procesului penal...

Declaraţiile părţii vătămate, ale părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sînt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului,...

Declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sînt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

În cursul procesului penal părţile pot propune probe şi cere administrarea lor. Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsă,...

În cursul procesului penal părţile pot propune probe şi cere administrarea lor.
Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsă, dacă proba este concludentă şi utilă.
Admiterea sau respingerea cererii se face motivat.

Sarcina administrării probelor în procesul penal revine organului de urmărire penală şi instanţei de judecată

Sarcina administrării probelor în procesul penal revine organului de urmărire penală şi instanţei de judecată.
La cererea organului de urmărire penală ori a instanţei de judecată, orice persoană care cunoaşte vreo probă sau deţine vreun mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoştinţă sau să le înfăţişeze.

Mijloacele de probă prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca probă sînt: declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului,...

Mijloacele de probă prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca probă sînt: declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului, declaraţiile părţii vătămate, ale părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente, declaraţiile martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale de probă, constatările tehnico-ştiinţifice, constatările medico-legale şi expertizele.
Mijloacele de probă obţinute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal.

Constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei...

Constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvîrşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei.
Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

BILET DE IEȘIRE DIN SPITAL

În vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală şi instanţa de judecată sînt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele,...

În vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală şi instanţa de judecată sînt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe.

În caz de indivizibilitate sau de conexitate, judecata în primă instanţă, dacă are loc în acelaşi timp pentru toate faptele şi pentru toţi...

În caz de indivizibilitate sau de conexitate, judecata în primă instanţă, dacă are loc în acelaşi timp pentru toate faptele şi pentru toţi făptuitorii, se efectuează de aceeaşi instanţă.

Persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială, dacă participă în procesul penal, se numeşte parte vătămată

Persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială, dacă participă în procesul penal, se numeşte parte vătămată.
Persoana vătămată care exercită acţiunea civilă în cadrul procesului penal se numeşte parte civilă.
Persoana chemată în procesul penal să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta învinuitului sau inculpatului, se numeşte parte responsabilă civilmente.

Persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală este parte în procesul penal şi se numeşte inculpat

Persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală este parte în procesul penal şi se numeşte inculpat.

Hotărîrea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă,...

Hotărîrea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvîrşit-o şi a vinovăţiei acesteia.
Hotărîrea definitivă a instanţei civile prin care a fost soluţionată acţiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în faţa organului de urmărire penală şi a instanţei penale, cu privire la existenţa faptei penale, a persoanei care a săvîrşit-o şi a vinovăţiei acesteia.

Persoana vătămată se poate constitui parte civilă în contra învinuitului sau inculpatului şi persoanei responsabile civilmente

Persoana vătămată se poate constitui parte civilă în contra învinuitului sau inculpatului şi persoanei responsabile civilmente.
Constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare.
Calitatea de parte civilă a persoanei care a suferit o vătămare prin infracţiune nu înlătură dreptul acestei persoane de a participa în calitate de parte vătămată în aceeaşi cauză.
Acţiunea civilă este scutită de taxa de timbru.

Acţiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum şi a părţii responsabile civilmente

Acţiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum şi a părţii responsabile civilmente.
Acţiunea civilă poate fi alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă.
Repararea pagubei se face potrivit dispoziţiilor legii civile:
a) în natură, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situaţiei anterioare săvîrşirii infracţiunii, prin desfiinţarea totală ori parţială a unui înscris şi prin orice alt mijloc de reparare;
b) prin plata unei despăgubiri băneşti, în măsura în care repararea în natură nu este cu putinţă.
De asemenea, se acordă despăgubiri băneşti pentru folosul de care a fost lipsită partea civilă.
Acţiunea civilă poate avea ca obiect şi tragerea la răspundere civilă pentru repararea daunelor morale, – potrivit legii civile.

Acţiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni

Acţiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni.
Acţiunea penală se pune în mişcare prin actul de inculpare prevăzut de lege.
Acţiunea penală se poate exercita în tot cursul procesului penal.

Organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sînt obligate să aibă rol activ în desfăşurarea procesului penal

Organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sînt obligate să aibă rol activ în desfăşurarea procesului penal.

În desfăşurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei,...

În desfăşurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana făptuitorului.

Procesul penal se desfăşoară atît în cursul urmăririi penale cît şi în cursul judecăţii, potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege

Procesul penal se desfăşoară atît în cursul urmăririi penale cît şi în cursul judecăţii, potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege.
Actele necesare desfăşurării procesului penal se îndeplinesc din oficiu, afară de cazul cînd prin lege se dispune altfel.

Procesul penal are ca scop constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvîrşit...

Procesul penal are ca scop constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvîrşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor, precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor.

Chirurgie, specialitate medicală care tratează bolile prin operații. Metodele chirurgiei se caracterizează prin deosebita lor eficiență...

Chirurgie, specialitate medicală care tratează bolile prin operații. Metodele chirurgiei se caracterizează prin deosebita lor eficiență în ameliorarea sau vindecarea bolilor.

Infracțiunile contra vieții, reunite de Codul penal într-o secțiune distinctă, intitulată „Omuciderea”, sînt cele mai grave infracțiuni contra...

Infracțiunile contra vieții, reunite de Codul penal într-o secțiune distinctă, intitulată „Omuciderea”, sînt cele mai grave infracțiuni contra persoanei, deoarece, prin săvîrșirea lor, i se răpește omului bunul cel mai de preț, care este viața. De aceea, faptele îndreptate împotriva vieții omului au fost incriminate din cele mai îndepărtate timpuri, fiind întotdeauna sancționate cu mare severitate.