sâmbătă, 29 iunie 2013
marți, 25 iunie 2013
sâmbătă, 22 iunie 2013
Atacuri înainte de alegeri: Cariera de piatră de la Almașu Mare a avocatului Ovidiu Jidveian, subiect de reclamații pentru “reporterii eco”
Asociația
Sighișoara Durabilă, un ONG ce își propune “respectarea legii
cetățeanului în administrația locală” a publicat în cadrul unui proiect
numit EcoReporter2 un film despre o carieră de piatră din zona Almașu
Mare, despre care se presupune că ar funcționa ilegal. Mai mult,
reporterii atrag atenția că, la doar 500 de metri de respectiva carieră,
al cărui proprietar este avocatul Ovidiu Jidveian, în trecut funcționau
galerii de aur, închise momentan pentru conservare și că lucrările ar
avansa în direcția acestora. La polul opus, proprietarul asigură că are
toate avizele și acordurile necesare de funcționare și că zvonurile
aduse la urechile presei sunt doar acţiuni de discreditare a sa, pornite
de la doi angajați ai firmei care au fost dați afară.Realizatorii materialului adus în atenția presei, dar și a autorităților de mediu susțin că anterior demarării exploatării carierei nu au fost organizate dezbateri publice pe marginea planurilor urbanistice sau a unor studii de impact asupra mediului și că există suspiciunea că această carieră ar funcționa ilegal: “Autoritățile contactate (CJ Alba, Primăria Almașu Mare) nu au pus la dispoziție documentele de interes public și privind mediul, răspunzând evaziv și doar parțial solicitărilor. Proprietarul carierei este dl. Jidveian, un avocat aparent influent din Alba Iulia, iar subconcesionar: S.C. LAFARGE S.A. În discuțiile cu unii localnici, proprietarul, respectiv inginerii firmei exploatatoare îi induc sistematic în eroare pe cetățeni, afirmând că, deoarece terenurile afectate nu ar fi întăbulate pe numele proprietarilor, aceștia nu ar putea cere despăgubiri, respectiv nu ar putea face nimic în vederea opririi exploatării carierei aparent ilegale”.
O altă problemă pe care o aduc în discuție eco reporterii de la ONG-ul din Sighișoara în documentul transmis APM și presei din Alba este aceea că, la doar 500 de metri de actuala carieră din Almașu Mare, în trecut funcționau galerii de aur (acum închise, ca zăcământ de rezervă). Oamenii susțin că lucrările avansează rapid în direcția fostelor galerii și se întreabă dacă este permisă exploatarea unor zăcăminte de piatră în perimetre aurifere și ce urmează să se întâmple cu eventualele filoane de aur ce ar putea fi descoperite.
Întrebat despre această problemă, avocatul Ovidiu Jidveian recunoaște că este proprietarul carierei de piatră și asigură că toate exploatările din zona respectivă sunt realizate legal. Avocatul a explicat că legalitatea activităților întreprinse la Almașu Mare a fost constatată și de inspectorii veniți în control, cu diferite ocazii.
“Eu, respectiv familia mea suntem acționari minoritari, iar cariera aparține firmei Lafarge. Într-adevăr, proiectul a fost demarat în urmă cu 5 ani, de tatăl meu, dar cariera are toate autorizațiile necesare de funcționare, iar anterior începerii exploatărilor s-a făcut dezbatere publică la sediul Primăriei Almașu Mare, deoarece altfel nu puteam primi acordul de mediu. Acest acord există, la fel ca și toate avizele necesare funcționării în perfectă legalitate. Discuțiile au fost inițiate de doi angajați ai firmei, care au fost dați afară și care încă de atunci au amenințat că se vor răzbuna. Au făcut sesizări pe unde au putut, iar ulterior acestora am primit numeroase controale. Inspectorii au constatat de fiecare dată legalitatea funcționării carierei. În ceea ce privește poluarea mediului din cauza prafului produs ca urmare a exploatărilor pot spune că localnicii nu sunt afectați, deoarece noi am închiriat perimetrul de siguranță, iar tot praful care se face se face acolo.
În ceea ce privește zăcământul de aur din apropiere, nu pot spune decât că am permis de exploatare de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale pentru un perimetru delimitat în care s-a constatat că nu există decât andezit și nu aur. Eu am permis doar pentru a exploata piatra, iar, în cazul în care, printr-o minune, am da peste un filon de aur, suntem obligați să anunțăm imediat statul. Dacă ne-am dori să exploatăm alt zăcământ în afară de piatră, trebuie să obținem o nouă licență, dar nu ne dorim să exploatăm altceva”, a explicat cât se poate de clar avocatul Ovidiu Jidveian.
Jidveian este de părere că toate aceste discuții nu sunt altceva decât o acțiune de discreditare a sa, amplificată în apropierea campaniei electorale, de cei care probabil îl consideră o amenințare. Avocatul atrage atenția că în zonă există alte 5 cariere de piatră care funcționează exact la fel și a căror legalitate nu este pusă la îndoială.
Sursa video: Ecojurnal
.jpg)
luni, 17 iunie 2013
vineri, 14 iunie 2013
miercuri, 12 iunie 2013
Preţul "spălării\" apelor României: 20 de miliarde de euro
Preţul \"spălării\" apelor României: 20 de miliarde de euro
SERIAL EVZ. O mare parte din poluarea cu nitraţi
este cauzată de lipsa sistemelor de canalizare şi de epurare. Majoritatea apelor
poluate conţin concentraţii mari de azotaţi şi amoniu, arată specialiştii.
Sursa: DOLLORES
BENEZICDacă în primul semestru al anului trecut procentul de racordare la canalizare a fost de 53,58%, până la sfârşitul lui 2010 acesta a crescut doar până la 54,28%. În plus, din cele 400 de staţii de epurare câte sunt în România, doar 15 sunt conforme cu cerinţele UE.
1.000 de euro pe cap de român pentru ape curate
Specialiştii Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR) au constatat că apa folosită de 90% dintre românii de la sat şi de 50% dintre orăşeni nu ajunge în vreun sistem de canalizare. Cei mai mulţi dintre aceştia aruncă apa folosită în spatele casei sau în şanţul din faţa porţii.
ANAR a calculat cât ar costa ca fiecare locuitor să aibă apă curentă, canalizare şi ce investiţii ar trebui făcute pentru un sistem de epurare mai eficient.
"Pentru perioada 2010-2027, costurile totale ale măsurilor de bază şi măsurărilor suplimentare pentru implementarea tuturor directivelor europene privind calitatea apelor şi a programului de măsuri la nivel naţional au fost estimate la aproximativ 20 de miliarde de euro", se arată în unul dintre rapoartele specialiştilor.
Practic, implementarea unui program eficient ar costa cam 1.000 de euro pentru fiecare român. "Cele mai mari investiţii sunt necesare pentru alimentarea cu apă potabilă, servicii de canalizare şi sisteme de epurare a apelor", explică specialiştii ANAR.
Topul judeţelor fără canalizare
În timp ce în judeţele Arad, Brăila, Neamţ şi Sibiu mulţi locuitori au canalizare, judeţele Giurgiu, Ilfov, Teleorman şi Caraş-Severin sunt "codaşe" în ceea ce priveşte racordarea la sistem.
Efectele acestui "clasament" se văd în statistica ANAR privind calitatea apelor. Astfel, doar 25,7% din râuri au calitatea foarte bună, 46,8% au calitate bună, iar restul sunt poluate.
Uniunea Europeană se aşteaptă ca România să rezolve problema calităţii apelor până în 2015. Autorităţile de la Bucureşti se gândesc însă deja să ceară prelungirea termenului până în 2021 sau 2027, după cum se specifică într-un plan de management întocmit de ANAR.
"Conform rezultatelor obţinute prin elaborarea Planului Naţional de Management, din cele 3.399 de corpuri de apă de suprafaţă, 1.241 nu vor atinge o stare corespunzătoare a apelor până în 2015. De asemenea, din cele 142 de corpuri de apă subterană, 19 nu vor atinge o stare calitativă bună. Aceste corpuri înregistrează, în special, depăşiri la azotaţi şi amoniu. România va cere excepţii de la UE pentru acele ape care nu vor atinge starea bună până în 2015", susţin reprezentanţii ANAR în document.
RISCURI
Cât costă poluarea cu azot în UE
Peste 10 milioane de europeni sunt expuşi la niveluri de azot (nitraţi) din apă care depăşesc pragurile normale, crescând astfel riscul de cancer, potrivit unui studiu european, citat de AFP. În plus, efectele nocive ale excesului de azot asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului produc costuri de până la 320 de miliarde de euro la scară europeană. Adică dublu faţă de beneficiile aduse de agricultură, de exemplu.
Acest rezultat a fost făcut public în timpul unei conferinţe internaţionale ţinute în capitala Scoţiei, Edinburgh, eveniment ce a reunit 200 de cercetători din 21 de ţări. Aceştia propun un diagnostic a problemei excesului de azot şi mai multe căi de acţiune pentru a reduce impactul asupra apei, aerului, ecosistemelor şi efectului de seră.
Potrivit aceluiaşi studiu, azotul din mediul înconjurător a crescut în prezent de două ori pe plan mondial şi de peste trei ori în Europa
Zilele acestea, EVZ va spune cine, cum şi cât a contribuit la poluarea cu nitraţi şi care sunt efectele sociale şi economice ale acestui fenomen. Totodată, va explica şi riscurile la care se supune România dacă nu ia măsuri ferme pentru stoparea poluării cu nitraţi:
Cum au otrăvit nitraţii pământurile şi apele României
Citiţi mai mult: Preţul \"spălării\" apelor României: 20 de miliarde de euro > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/pretul-spalarii-apelor-romaniei-20-miliarde-euro-926598.html#ixzz2VznWY76i
EVZ.ro
luni, 10 iunie 2013
Probele în procesul penal
Probele în procesul penal - prevăzute în capitolul I, titlul III, art. 62-68, C.proc. pen., partea generală. Potrivit legii, constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvîrşit-o şi la cunoaşterea îmrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei.
Principiul oficialităţii procesului penal
Principiul oficialităţii procesului penal - principiu fundamental sau regulă de bază, reglementat în capitolul I, titlul I, art. 2, C. proc. pen., partea generală, potrivit căruia actele necesare desfăşurării procesului penal se îndeplinesc din oficiu, afară de cazul cînd prin lege se dispune altfel. Astfel, procesul penal începe din oficiu, fără a fi nevoie de sesizare din partea cuiva, iar după începerea urmăririi penale întregul proces (activităţile şi măsurile procesuale) se desfăşoară din oficiu, din iniţiativa organelor de urmărire penală sau a procurorului. Pricipiul oficialităţii are anumite restrîngeri în cazurile în care legea nu permite organului penal să declanşeze acţiunea penală din oficiu, fiind necesară încuviinţarea sau autorizarea prealabilă a unor organe sau plîngerea prealabilă a persoanei vătămate. ...
Principiile fundamentale (regulile de bază) ale procesului penal
Principiile fundamentale (regulile de bază) ale procesului penal - prevăzute în capitolul I, titlul I, art. 2-8 C. proc. pen., partea generală, idei generale, călăuzitoare în temeiul cărora se desfăşoară întreaga activitate procesuală penală. Aceste principii (regulile de bază) sînt: principiul legalităţii, principiul aflării adevărului, principiul egalităţii cetăţenilor în procesul penal, principiul garantării libertăţii persoanei, principiul respectării demnităţii umane, garantarea dreptului de apărare, principiul folosirii limbii materne, folosirea limbii oficiale prin traducător, principiul rolului activ al organelor judiciare, principiul garantării dreptului de apărare, principiul oficialităţii.
Omorul calificat
Omorul calificat - infracţiunea care face parte din grupul infracţiunilor contra vieţii, prevăzute în secţiunea I, capitolul I, titlul II, art. 175 C. pen., partea specială. Omorul devine calificat cînd a fost săvîrşit în vreuna din următoarele împrejurări: cu premeditare; din interes material; asupra soţului sau unei rude apropiate; profitînd de starea de neputinţă a victimei de a se apăra; prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane; în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei; pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmărire, arestare ori de la executarea unei pedepse; pentru a înlesni sau a ascunde săvîrşirea altei infracţiuni; în public.
Tentativa se pedepseşte, iar infracţiunea se consumă în momentul în care s-a suprimat viaţa victimei. Sancţiuni: infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Aspecte procesuale: acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, urmărirea penală se efectuează obligatoriu de către procuror, iar judecata în primă instanţă este de competenţa tribunalului.
duminică, 9 iunie 2013
vineri, 7 iunie 2013
joi, 6 iunie 2013
marți, 4 iunie 2013
Abonați-vă la:
Postări (Atom)