luni, 22 iunie 2015

Nu-i dracul așa de negru cum ne speriem noi de el

Era, cred, prin 10 iulie 1953. Împreună cu Ion Chiujdea și cu Ion Ilioi, am coborât. Ion Ilioi l-a căutat pe Olimpiu Borzea, rugându-l să ne dea un ZB din depozitul ce-l avea. Armei lui Ion Chiujdea îi crăpase gheara extractoare. Până se putea obține arma, ce urma să fie remisă de profesorul Remus Budac, noi ne gândisem să stăm undeva pe Ardeal. Ne pregăteam să trecem Oltul prin vad, în dreptul satului Arpaș, apoi să poposim pe pârâul Golbavului. Era pe la miezul nopții, când dinspre munte am auzit zgomotul unui avion ce nu semnaliza. Avionul a înaintat în lungul munților, cam până în dreptul Arpașului de Sus, apoi a făcut un unghi drept și, trecând peste noi, s-a îndreptat și s-a pierdut spre nord. Noaptea era liniștită și zgomotul ni se părea foarte puternic. Să fi venit cineva cu acest avion? Am rămas câteva zile pe Golbav, apoi, nu mai țin minte pentru care pricină, am trecut în pădurile Hosmanului și Cornățelului. Am ajuns noaptea și ne-am culcat. Trezindu-ne dimineața am rămas uimiți de cum arătau pădurile de aici. Tot  pământul, la suprafață, era răscolit, ai zice cu grebla. De cât de umblate, se făcuseră cărări. La izvoare erau munți de conserve goale și învelișuri de țigări. Era limpede cine a fost. Întrebarea era pe cine și ce căutau, căci noi n-am fost nici măcar prin apropierea acestor păduri. Și-apoi pentru a căuta oameni nu era nevoie să greblezi pământul din pădure. Profesorul Budac ne-a informat că pe podul de peste Olt de la Arpaș trecuseră camioane cu securitate, precum și o comapanie de miliție călare. Și mai interesant era că acest lucru s-a făcut cu o zi înainte de venirea avionului. Oricât ne-am bătut capul, n-am putut bănui ce însemnau toate aceste mistere. 
Spre toamnă, Olimpiu Borzea ne-a anunțat că la Arpașul de Sus s-ar fi găsit o parașută într-un șopru cu fân. De asemenea, la Sâmbăta de Sus, în pădure, un pădurar s-a întâlnit cu un tânăr străin locului, blond, potrivit de înalt, bine făcut, care a căutat să afle dacă în aceste păduri se mai află partizani. I-a dat și o țigară străină. Ce-i va fi răspuns pădurarul nu se știe, destul că s-a dus la securitate și a raportat. Urmarea a fost că securitatea a cășunat vreo săptămână pe pădurile de la Sâmbăta. 
Analizând cu Ion Chiujdea situația, am ajuns la concluzia că tânărul semnalat în pădure la Sâmbăta ar fi putut fi căpitanul Sabin Mare, care s-a întors din străinătate. Cu un an înainte, când securitatea a ridicat sute de oameni din sate, au fost luați și cei trei la care urma să vină Mare pentru a lua legătura cu noi. Ion Chiujdea a trecut prin satele cu pricina, întrebând la familiile celor arestați, pentru a afla dacă a trecut căpitanul Mare pe acolo. Nu a putut descoperi nici o urmă. 
...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu