Băieții din munți

Perioada comunistă a însemnat o adevărată dramă istorică pentru acest colț din regatul României cu o veche tradiție de împotrivire la tiranie, cu o viață nealterată asupra crestelor alpine.
Un voievodat pe timpul lui Radu Negru, În secolul al XIII-lea, o țară în veacurile următoare, un județ, un district, un comitat făcînd parte din marele principat al Transilvaniei, Făgărașul a devenit de nerecunoscut în cinci decenii de guvernare comunistă. I s-a otrăvit aerul curat, I s-au furat apele, i-au fost modificate hărțile.
Pentru eroica sa nesupunere, Făgărașul a fost pedepsit, marginalizat. Această nedreptate istorică încă nu a fost reparată.
Securitatea înregistrează, încă din anul 1948, existența grupurilor înarmate din munți. Harta acestor grupuri e plină de bande. Se conturează că ar fi extrem de periculoase. Nucleele de rezistență din munții Severinului și ai Cernei, conduse de avocatul Spiru Blănaru, colonelul Ion Uță și Gheorghe Ionescu. În munții Apuseni, grupul Capotă Dejeu, grupul Teodor Șușman și grupul Dabija Macavei de pe muntele Mare. Grupul din munții Muscelului, condus de frații Petre și Toma Arnăuțoiu și colonelul Gheorghe Arsenescu.
Firește, pe hărți e semnalată și puternica organizație din Făgăraș condusă de Ion Gavrilă, compusă în cea mai mare parte din elevi și studenți. Într-o primă etapă, sarcina anihilării acestor grupuri a revenit jandarmeriei. La 28 august 1948, este creată direcția generală a securității poporului în cadrul ministerului afacerilor interne, iar principala ei misiune a constat în capturarea și distrugerea, cităm, „a bandelor contrarevoluționare armate”.