Stația de epurare se află amplasată în partea de est a oraşului Zlatna, imediat după iazul de steril. Staţia de epurare este terminată în proporţie de 60%, dar bazinele de decantare sînt colmatate, iar stația de epurare este total nefuncțională. În aceste condiţii, apele menajere provenite de la oraşul Zlatna sînt deversate fără epurare direct în rîul Ampoi și pîrîul Valea Morilor

 

 

Oraşul Zlatna se află situat în partea de vest a judeţului Alba:
- la vest de municipiul Alba Iulia, la 36 km distanţă,
- altitudine: 415 m.

Situată pe cursul mijlociu al rîului Ampoi, depresiunea Zlatna – Almaşu Mare este un bazin de sedimente în tortonian, umplutura fiind formată din depozite la care se adaugă şi produsele vulcanismului neogen. Succesiunea depozitelor începe cu un nivel de conglomerate poligene care trec pe verticală la gresii de culoare roşiatică în care apar intercalaţii de marne argiloase-nisipoase. De pe urma vulcanismului neogen s-au format roci, deosebindu-se în mod particular: bazalte, andezite, dacite şi riolite. Principala bogăţie a subsolului o constituie minereurile complexe auro-argintifere (pirită, calcopirită, magnetită, aur nativ sub formă filoniană).

Pe teritoriul administrativ al oraşului Zlatna deosebim următoarele tipuri de soluri:
- soluri brune podzolice şi brun acide,
- soluri brune argilice,
- regosoluri,
- renzine.
Din cauza poluării masive în zona oraşului Zlatna, o mare parte din terenuri au ajuns neproductive.

În anii postbelici Zlatna cunoaste o evoluţie industrială în care, din nefericire, sunt neglijate problemele de mediu. Prin extinderea uzinei apar noi secţii: de sulfaţi, acid sulfuric, pulbere de aluminiu. Cu toate că localitatea s-a dezvoltat din punct de vedere industrial, decenii la rînd în secolul trecut a avut statut de aşezare rurală. Localitatea Zlatna a devenit oraş la 17 februarie 1968.

Alimentarea cu apă potabilă a localităţii Zlatna se face în sistem centralizat şi sistem individualizat. 

Staţia de tratare a apei Zlatna este amplasată în partea de nord a oraşului Z latna, în zona numită Măgura delimitată de proprietăți particulare, cu o capacitate de tratare totală de 220 l/s, din care 74 l/s apă potabilă.

Prizele de captare apă potabilă sînt:
- captare Feneş – situată pe Valea cu acelaşi nume, în aval de Piatra Caprii;

- captare Vîltori – situată în zona de confluenţă a Văii Naibi cu Valea Morilor; 

- captare Izvoru Ampoiului – pe rîul Ampoi, în zona localităţii Izvoru Ampoiului. 

Reţeaua de distribuire se realizează printr-o conductă magistrală cu Ø 400 din care se alimentează locuinţe particulare (locuinţe familiale, blocuri de locuinţe) şi instituţiile publice. Lungimea totală a reţelei existente este de 8500 m.

Numărul de gospodării care beneficiază de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat este de 1010 gospodării cu 4300 locuitori.

Toate gospodăriile care nu se alimentează cu apă potabilă din sistemul centralizat, au ca sursă de alimentare apele subterane captate prin puțuri forate (fîntîni), aflate pe propietățile particulare și care alimentează una sau mai multe gospodării.

Numărul de gospodării alimentate în sistem individual este de 1333 aferent unei populații de 4971 de locuitori.

Sistemul de canalizare şi reţelele de canalizare se referă numai la oraşul Zlatna. Localităţile rurale aparținătoare (incluse) unităţii administrativ-teritoriale Zlatna nu au sistem de canalizare. Gospodăriile de pe raza acestor localităţi rurale sînt prevăzute cu fosă septică.
Canalizarea din orașul Zlatna este rezolvată în sistem separativ. Lungimea reţelei de canalizare existentă: 5200 m.
Stația de epurare se află amplasată în partea de est a oraşului Zlatna, imediat după iazul de steril. Staţia de epurare este  terminată în proporţie de 60%, dar bazinele de decantare sînt colmatate, iar stația de epurare este total nefuncțională. În aceste condiţii, apele menajere provenite de la oraşul Zlatna sînt deversate fără epurare direct în rîul Ampoi și pîrîul Valea Morilor.