Avionul american

..., în iarnă, prin notarul Câlțea, am avut șansa de a trimite un mesaj către Consiliul Național Român din Franța printr-un tânăr, rudenie cu notarul, ce avea viză de intrare în S.U.A. Mai întâi am comunicat Consiliului că eram un grup de studenți, elevi și țărani, luptători cu arma în munți împotriva comunismului. Îi rugam să ne ajute cu arme și ce vor mai crede; la o dată anume să trimită un avion care să parașuteze ajutoare într-un anumit careu, dat de niște coordonate extrase din harta militară 1/100000. Ca semn de recunoaștere - semnale cu lumină roșie, când pe cer apărea avionul. Locul ales - la izvoarele râului Sebeș (Făgărășan). Tânărul plecase și acum se apropia data fixată de noi. ... Ne aflam cu vreo câteva zile înainte. Victor Metea, Gheorghe Șovăială și Ion Novac aduceau vești foarte ciudate. Intrarea în pădure, în preajma râului Sebeș, era păzită de securitate ziua și noaptea. Toți muncitorii forestieri au fost retrași în sate. Nu făcuseră nici un semn în zonă, să fi dat securității motiv să le cășune pe râul Sebeș. Am ocolit, urcând munții pe la Bucium și-am ieșit la munții Tagu și Fața lui Ilie. Aici am dat peste niște ciobani brăneni cunoscuți, care ne-au povestit că ei, fiind vremea bună, au întârziat cu oile în Țiganul și Buzduganul de la Zârnești, și-au așezat corturile și și-au întins antenele în poiana stânii, iar pe ei i-au alungat cu oile; că numai cu o zi înainte, voind să pască în poiana stânii din Văcarea, n-au putut s-o facă deoarece un cordon de soldați i-a alungat. Am tras concluzia normală că securitatea știe că am cerut ajutor de la C.N.R. Bănuiam că tânărul, cine știe din ce motive, ne-a vândut planul nostru. Rămâneau însâ câteva semne de întrebare: De ce n-a fost arestat notarul Moise Gâlcea? De ce apoi atâta demonstrație de forță, când mai ușor ar fi fost să pândească la fața locului? Parcă mai mult îs interesați să nu ne putem apropia decât să ne prindă. ... La data fixată de noi, spre miezul nopții, am auzit zumzetul unui avion deasupra munților, undeva la foarte mare înălțime, ce ba se îndepărta, ba se apropia. Am rămas încremeniți. De unde eram, n-am putut face nimic. Dar dacă avionul era românesc? Ce rost ar fi avut, numai să ne inducă pe noi în eroare? Nu-i puteam da de capăt. În zilele următoare, cred că Olimpiu Borzea ne-a dat ziarul „Scânteia”, în care era inserat un articol scurt: „Un avion american, trimis de cercurile imperialiste, a zburat în timpul nopții cutare deasupra Munților Făgăraș, cu intenția de a ajuta bandele de teroriști. Terminându-și benzina, a aterizat forțat în R.P. Ungară, crezând că se află în Iugoslavia.”
Era adevărul adevărat? Era o minciună scrisă pentru noi? Atunci nu ne-a dat prin cap să confruntăm o „Scânteie” vândută în Făgăraș cu alta din Țară, să vedem dacă nu cumva era un articol scris anume pentru făgrășeni. Și de unde știau ei misiunea cu care a venit avionul american? Și cum s-ar putea crede că americanii au fost așa de neprevăzători să nu-și ia benzină suficientă? Oricum ne întrebam și ne răspundeam, adevărul nu-l puteam ghici. 
38 de ani mai târziu, aflându-mă în S.U.A. am vrut să lămuresc enigma. Voiam să-l întreb pe fostul ministru de externe Vișoianu, dar bătrânul nonagenar era plecat mai mult în lumea umbrelor decât pe pământ și nu am putut culege mai nimic de la dânsul. Explicația am găsit-o în literatura americană despre acest subiect. Varianta cea mai plauzibilă ar fi următoarea: Tânărul Câlțea a fost de bună credință și a transmis mesajul la C.N.R. Acesta, prin servicile secrete americane, a trimis un avion cu ajutoare, la locul și la data cerută de noi. În același timp însă, în respectivele servicii se aflau infiltrați agenți sovietici (Philby și alți), care-i anunțau pe sovietici, iar aceștia - securitatea, despre orice pas făcut de apuseni în România. Deci la vremea aceea se știau locul, data și ora cînd trebuia să vină avionul. Dintre diferitele reacții, s-a aes cea mai convenabilă. Au făcut tot ce le-a stat în putință să nu ne putem apropia de izvoarele Sebeșului și au lăsat avionul să se învârtă zadarnic pe deasupra munților. Să se convingă că nu-i așteaptă nimeni acolo. Articolul cu aterizarea forțată (adevărată sau inventată) era scris pentru dezamăgirea noastră.
In anul 1953 situatia se va repeta intr-o varianta noua, insa cu urmari tragice.
...